Cum ne afectează fericirea sănătatea și bunăstarea? Oamenii mai fericiți trăiesc mai mult?
Efectele nocive ale emoțiilor negative asupra organismului sunt bine documentate. S-a dovedit științific că stresul, anxietatea, furia și frica prelungite modifică sistemele biologice în moduri care, în cele din urmă, le „uzează” și pot duce chiar la boli cronice precum bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale, cancerul și demență.
Dar aceasta este doar o parte a ecuației. Având în vedere că emoțiile negative sunt dăunătoare pentru sănătatea și bunăstarea noastră, se pare că emoțiile pozitive ar trebui să aibă efectul opus.
Efectele fericirii asupra sănătății
Dr. Laura Kubzansky, profesor de științe sociale și comportamentale la Școala de Sănătate Publică de la Harvard, a realizat o serie de studii care testează această teorie. În 2007, Kubzansky a condus un studiu care a urmărit mai mult de 6.000 de bărbați și femei cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani timp de 20 de ani și a constatat că vitalitatea emoțională – definită ca un sentiment de energie, bunăstare pozitivă și o reglare eficientă a emoțiilor – pare să reducă riscul de boli coronariene.
De asemenea, Kubzansky a arătat că acei copii care erau mai capabili să se concentreze asupra unei sarcini la vârsta de șapte ani și care erau mai fericiți au raportat o stare generală de sănătate mai bună 30 de ani mai târziu. Iar într-un studiu din 2012, care a analizat peste 200 de studii, Kubzansky a găsit din nou o legătură între fericire și schimbările pozitive în materie de sănătate, inclusiv un risc mai mic de boli cardiovasculare, o tensiune arterială mai mică și niveluri mai scăzute de inflamație.
Cercetările lui Kubzansky au fost completate de alte studii care au arătat o legătură între plăcerea de a trăi și funcția fizică și mobilitatea ulterioară a unei persoane. Un studiu publicat în Jurnalul Asociației Medicale Canadiene în 2014 a analizat peste 3.000 de bărbați și femei cu vârsta de 60 de ani sau mai mult și a găsit dovezi că cei care se bucurau mai mult de viață aveau mai puține șanse de a avea dizabilități sau de a fi imobilizați în viitor.
Care este prima, sănătatea sau fericirea?
Desigur, aceste rezultate nu oferă dovezi clare ale unei legături de cauzalitate între fericire și sănătate. Persoanele cu un bun sentiment de bunăstare au mai multe șanse să mențină obiceiuri bune, cum ar fi exercițiile fizice, o alimentație bună și un somn suficient, iar cele cu o perspectivă optimistă au mai multe șanse să adopte comportamente sănătoase, considerându-le ca fiind pași spre atingerea obiectivelor lor. Iar astfel de obiceiuri și comportamente au un impact direct asupra sănătății și bunăstării, astfel încât fericirea este doar scânteia care aprinde flacăra.
Dar relația dintre fericire și sănătate este interesantă. Se pare că are un efect incontestabil, mai ales dacă ne gândim la mica și îndepărtata insulă Okinawa din Japonia.
Bine ai venit în Okinawa, capitala mondială a fericirii
Okinawa, cu cel mai mare procent de centenari din lume, este un adevărat izvor de tinerețe. Speranța medie de viață pentru femei este de 86 de ani, iar pentru bărbați de 78 de ani. Populația raportează unele dintre cele mai scăzute rate de infarct miocardic, accident vascular cerebral, cancer, osteoporoză și demență.
Unii oameni atribuie sănătatea și longevitatea locuitorilor din Okinawa dietei lor, care constă în principal din alimente pe bază de plante, în special sărace în calorii și grăsimi saturate. Alții susțin că acest lucru se datorează pur și simplu unei genetici bune. Dar, în timp ce dieta și genele au cu siguranță un efect, cum rămâne cu rolul unor lucruri intangibile, cum ar fi fericirea? Pentru că, dacă tot suntem aici, locuitorii din Okinawa nu numai că trăiesc mai mult, dar trăiesc și mai bine.
În mod natural, un stil de viață activ
Una dintre cele mai distinctive trăsături ale stilului de viață din Okinawa este accentul pus pe sănătatea mentală mai degrabă decât pe cea fizică. Acest lucru nu înseamnă că bunăstarea fizică nu este importantă pentru locuitorii din Okinawa; un stil de viață activ este pur și simplu înrădăcinat în viața lor de zi cu zi. Nu există săli de sport, nu se pune accent pe alergare sau exerciții fizice. Okinawienii își concep viața astfel încât să încurajeze în mod constant activitatea fizică.
De exemplu, gospodăria tipică din Okinawa are foarte puțină mobilă. Rezidenții mănâncă și se odihnesc pe tatami pe podea, astfel încât chiar și persoanele în vârstă se antrenează să se ridice și să se pună de pe podea pe tot parcursul zilei, ceea ce ajută la dezvoltarea forței și echilibrului părții inferioare a corpului. Okinawienii integrează în rutina zilnică și plimbările lungi și grădinăritul, care servesc ca activități fizice regulate care antrenează corpul cu o gamă largă de mișcări, ajutând în același timp la reducerea stresului.
Simț al scopului
Okinawienii încep și încheie fiecare zi cu un sentiment de scop, sau ikigai (iki-guy), așa cum îi spun ei. În traducere aproximativă, ikigai înseamnă „pasiune” sau „motiv pentru a trăi”. Viețile lor orientate spre un scop le dau un sentiment de responsabilitate și de direcție. Okinawienii simt că au un scop în viața lor actuală și în cea trecută, ceea ce le oferă bucurie și satisfacție și îi umple de determinare și de un sentiment de împlinire în ceea ce fac. Noțiunea de ikigai face parte integrantă din modul de viață din Okinawa, încât este în mare parte motivul pentru care persoanele în vârstă nici nu se gândesc la pensionare și aleg să rămână membri activi ai comunităților lor până la 80 și 90 de ani.
În timp ce beneficiile fizice nu sunt motivul principal pentru stilul de viață ikiga, ele fac cu siguranță parte din el. Un studiu recent al Centrului Medical al Universității Rush din Chicago a arătat că un sens al scopului în viață poate fi benefic pentru creier. Anterior, s-a demonstrat că faptul de a crede că ceea ce faci contează, că faci bine și că te afli pe un drum cu sens contribuie la o mai bună stare de bine și la o mai bună sănătate generală. Cu toate acestea, cel mai recent studiu a arătat că o activitate cu scop precis poate ajuta la protejarea creierului de ravagiile bolii Alzheimer.
„Aceste descoperiri sugerează că scopul în viață protejează împotriva efectelor dăunătoare ale plăcilor și aglomerărilor asupra memoriei și a altor abilități de gândire”, a declarat Patricia Boyle, doctor în științe, autorul principal al studiului. „Acest lucru este încurajator și sugerează că implicarea în activități semnificative și cu scop promovează sănătatea cognitivă la bătrânețe”.
O rețea socială reală, offline
Tradiția din Okinawa de a forma moaiuri este un alt concept cheie al longevității. Un moai se referă la un grup de prieteni pe viață, care oferă o rețea socială sigură și sprijin financiar. Procesul începe în copilărie, atunci când părinții îi grupează pe locuitorii din Okinawa într-un moai și îi trimit împreună prin viață. Împreună, ei devin o unitate coerentă, care trece prin suișurile și coborâșurile vieții, îngrijindu-se reciproc din punct de vedere mental, emoțional și, uneori, financiar. Pentru unele persoane din exterior, acest lucru poate părea o povară. Cu toate acestea, membrii moaiului o văd ca pe o binecuvântare, deoarece sunt pătrunși de un sentiment de sprijin necondiționat și de siguranță.
Importanța acestor sisteme tradiționale de sprijin nu poate fi subestimată. De fapt, un număr exhaustiv de cercetări a demonstrat importanța legăturilor sociale pentru sănătate și bunăstare: unele studii au arătat că persoanele integrate social tind să trăiască mai mult, au rate de supraviețuire mai bune în cazul atacurilor de cord, un risc mai mic de recidivă a cancerului, mai puțină depresie și anxietate și mai puțin declin cognitiv la bătrânețe.
Cercetările au arătat, de asemenea, că depresia și anxietatea sunt asociate cu egocentrismul și autoeficacitatea. Un studiu a constatat că lipsa relațiilor sociale poate fi chiar mai dăunătoare pentru sănătate decât obezitatea, fumatul sau hipertensiunea arterială, în timp ce relațiile sociale puternice pot oferi șanse cu 50% mai mari de longevitate și un sistem imunitar mai puternic.
Când te concentrezi asupra celorlalți, așa cum fac Okinawienii, îți lărgești perspectiva dincolo de tine însuți. Starea ta de spirit se poate ridica, te poți simți mai energic și poți începe să experimentezi o conexiune mai intimă cu ceilalți.
Conexiune spirituală
Conexiunea și integrarea socială sunt subliniate și mai mult de accentul pus de Okinawani pe religie. Undeva între taoism, confucianism și budism, religia din Okinawa este în mod fundamental animistă, unde puterea spirituală constă în interconectarea dintre oameni și natură. Acesta celebrează importanța tuturor ființelor vii și introduce un nou nivel de compasiune pentru ceilalți, care sunt apreciați ca parte integrantă a comunității și a lumii.
Sărbătorirea comunității și a interconexiunii este ceva ce putem începe să încorporăm cu toții în rutina noastră zilnică. Chiar dacă nu există o legătură de cauzalitate directă, dovedită științific, între aceste obiceiuri și comportamente și sănătate și longevitate, există în mod incontestabil o legătură.
Se pare că, pentru locuitorii din Okinawa, trăirea unei vieți puțin stresante, bogate din punct de vedere social, cu scop și cu sens este cheia fericirii și, în cele din urmă, a unei vieți lungi și sănătoase. Iar construcțiile lor sociale – ikigai, moai și spiritualitatea – toate par să susțină un mod de viață care menține ciclul.
Nu sunt sigur că cinicii sunt convinși. Dar pentru cei care rămân sceptici cu privire la puterea fericirii, care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Chiar dacă stilul de viață Okinawan nu are niciun impact asupra sănătății sau longevității, cu siguranță te ajută să trăiești o viață mai plină.