Bruxelles-ul și-a redus și mai mult previziunile de creștere și a majorat perspectivele de inflație, în condițiile în care criza energetică declanșată de invazia rusă în Ucraina pune din ce în ce mai mult presiune asupra economiei UE.
Atât UE, cât și zona euro vor înregistra o creștere de 2,7% în acest an, cu mult sub așteptările anterioare de 4%, potrivit previziunilor publicate de Comisia Europeană. În 2023, creșterea va fi de 2,3 la sută.
Se estimează că inflația va depăși 6% atât în UE, cât și în zona euro în acest an, iar unele țări din Europa Centrală și de Est vor înregistra creșteri de două cifre ale prețurilor în 2022.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru Afaceri Economice și Monetare, a declarat: „Invazia Rusiei în Ucraina provoacă suferințe și distrugeri de nedescris, dar afectează și redresarea economică a Europei.” Acesta a adăugat: „Războiul a dus la o creștere a prețurilor la energie și a perturbat și mai mult lanțurile de aprovizionare, astfel încât inflația va rămâne mai mult timp mai ridicată”.
Costurile energiei au crescut vertiginos, iar încrederea a fost zdruncinată în urma invaziei din Ucraina. Comisarul a avertizat, de asemenea, că sunt posibile și alte scenarii, cu „o creștere mai mică și o inflație mai mare decât cele pe care le prognozăm astăzi”.
Un astfel de scenariu – o întrerupere completă a livrărilor de gaze către Rusia – ar reduce creșterea cu 2,5 puncte procentuale, ajungând la doar 0,2%, potrivit previziunilor Comisiei. Prognoza de creștere pentru 2023 ar urma, de asemenea, să fie redusă cu un punct procentual. Inflația ar fi cu 3 puncte procentuale mai mare decât proiecția de bază în 2022 și cu 1 punct procentual mai mare în 2023.
Statele membre ale UE au introdus cinci pachete de sancțiuni și lucrează în prezent la finalizarea unui pachet care vizează sectorul petrolier. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au fost încă convenite, din cauza rezistenței din partea statelor membre ale UE puternic dependente de petrolul rusesc, în special Ungaria.
În aprilie, prețurile la energie în zona euro au crescut cu 38% de la an la an, iar prețurile la alimente cu peste 6% în aceeași perioadă. Un raport separat al Comisiei, publicat luni, a avertizat cu privire la o serie de șocuri care ar putea eroda și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor în lunile următoare – de la întreruperi în lanțul de aprovizionare la creșterea prețurilor la produsele de bază.
Inflația va scădea la 2,7% până în 2023. Cu toate acestea, rămâne peste ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. Recent, președintele BCE, Christine Lagarde, a indicat că va susține o majorare a dobânzii principale în luna iulie, deschizând astfel calea pentru prima majorare din mai bine de un deceniu.
În condițiile în care creșterea economică este din ce în ce mai amenințată, unii economiști doresc ca anul viitor Comisia Europeană să anunțe o nouă suspendare a normelor privind deficitul și datoria.
În ciuda perspectivelor sumbre, comisia se așteaptă totuși ca șomajul să scadă și mai mult după valul declanșat de Covid-19. Rata șomajului va scădea de la 7,7% anul trecut la 7,3% în zona euro până în 2022, potrivit proiectului de prognoză, înainte de a scădea în continuare la 7% în 2023.
De asemenea, se preconizează că soldurile fiscale se vor îmbunătăți treptat. Deficitul bugetar global al zonei euro va scădea de la 5,1% anul trecut la 3,7% în acest an și la 2,5% în 2023.